Gata, a venit !

Am tot analizat tiparele comune ale marilor frământări sociale din ultimele două secole: Revoluţia franceză din 1789, revoluţiile europene din 1848, instaurarea progresivă a comunismului între 1917-1947, căderea comunismului între 1989-1991, primăvara arabă între 2010-2011. Toate au un element comun central: nişte păpuşari nevăzuţi.

Pentru cei care mai scâncesc după comunism…

Aveau şi romanii împăraţii lor care te tăiau dacă nu le tămâiai statuile. Dar nu se supăra nimeni că-ţi salvezi viaţa din foc şi uiţi să fugi cu statuia lui Decius la subraţ. Dar ca ăştia din Coreea de Nord, care au îndepărtat o mamă de copiii ei şi o vor condamna pentru că i-a salvat în locul tablourilor cu defuncţii dicatori, încă n-auzisem

Star Wars e varz(ă)

S-a lansat ultimul episod și, ca orice nostalgic ușor imatur, m-am dus să văd cum se termină. Cu tot cu copii. Și s-a terminat nasol: cu două fufe fufăindu-se.